Maramuresul este cu siguranta una dintre cele mai frumoase regiuni ale tarii. Situat in partea de N, „unde se agata harta in cui”, Maramuresul pastreaza vechile traditii si frumuseti arhitecuturale. Este singura zona din Romania in care timpul parca s-a oprit in loc. Aceasta zona este „casa” mai multor sate, unde traditiile seculare inca fac parte din viata de zi cu zi. Locuitorii din aceasta zona, si-au pastrat intr-o masura uimitoare cultura rurala si obiceiurile mostenite de la stramosii daci.

Cand ne gandim la aceasta regiune este imposibil sa nu ne vina in minte cateva embleme sau simboluri cum ar fi, Bisericile din lemn,, Poarta Maramureseana, Cimitirul Vesel de la Sapanta, despre care vom discuta putin mai tarziu. Printre obiceiurile maramuresene se numara: Obiceiul de Nunta, de Craciun, de Ignat, de Sfantul Petru, de Sfantul Andrei, de Rusalii, de Boboteaza, de Sanziene, obiceiuri pastrate cu sfintenie din generatie in generatie.

Totodata Maramuresul este considerat un taram al crestinitatii. Aici putem vorbi intr-adevar de Sfantul Post al Craciunului, al Pastelui, al Sfintei Marii,dar si de unele „unitati traditionale de masurare a timpului” sa spunem asa, vremea semanatului si al cositului. Niciodata nu vom putea intelege in adevaratul sens frumusetea acestei zone decat daca o vizitam si vorbim cu  localnicii.

Asadar, impreuna cu un grupulet de prieteni am decis sa ne petrecem sfarsitul de saptamana explorand Maramuresul istoric. Itinerariul nostru a cuprins principalele atractii maramuresene deoarece am avut la dispozitie doar 2 zile asadar am optat pentru ruta Cluj-Napoca – Romuli – Pasul Setref- Ieud – Viseu de Sus – Poienile Izei – Barsana – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Baia Mare – Cluj- Napoca.

Privelistea pe care Pasul Setref o ofera iti taie rasuflarea iar impreuna cu traditionala poarta maramureseana care marcheaza intrarea in judet se transpune intre o imagine dintr-un  cadru idilic. Prima oprire, dupa ce am inclus in itinerar si casa memoriala al poetului George Cosbuc, impresiile de aici vi le voi impartasii intr-un alt articol, a fost la biserica de lemn din Ieud Deal inclusa in Patrimoniul UNESCO. Aceasta biserica de secol XVII, reprezinta un varf al artei si tehnicii de a construi biserici de lemn maramuresene, fiind reprezentativa pentru aceasta zona datorita austeritatii sale exterioare care se combina armonios cu cioplitura consolelor si culoriile vii ale picturii murale de o foarte buna calitate. In podul acestei biserici a fost gasit „Codicele de la Ieud”, document considerat de unii istorici prima scriere romaneasca.

A urmat apoi orasul Viseu de Sus, punctul de plecare al celebrei Mocanite de pe Valea Vaserului. Din pacate plimbarea noastra cu mocanita a fost amanata pentru o perioada mai calda, dar am vizitat gara forestiera si am facut cateva fotografii. Tot aici am luat si cina la restaurantul La Casa pe care vi-l recomand cu drag. Ajunsi la cazare in jurul orei 21, in localitatea Poienile Izei, la Casa Ionela Petreus ( impresiile de aici fiind foarte placute, am decis sa le scriu separat) am petrecut seara intr-o atmosfera traditional maramureseana. A doua zi de dimineata am participat la slujba de duminica la biserica din sat unde lumea ne privea cu caldura si ospitalitate chiar daca nu faceam parte din acea mica comunitate. Am ramas placut impresionata de faptul ca toata lumea de la cel mai tanar la cel mai in etate era imbracata in port traditional. Dupa slujba, doamna de la biserica ne-a insotit si la biserica de lemn din sat, inscrisa si ea in patrimoniul mondial UNESCO, fiind una dintre cele mai frumoase si bine conservate biserici de lemn din Maramures, o ilustrare a evolutiei in timp a bisericilor maramuresene. Pictura bisericii este realizata in stil eclestic în care se combina reminiscente traditionale cu elemente inovatoare ce apartin limbajului epocii. Pictura pronaosului este aproape in intregime inchinata Judecatii de Apoi si unor teme auxiliare printre care se numara: Pilda Fecioarelor, Focul Iadului si pedepsele, Cele patru vanturi dezlantuite, Invierea mortilor, Cetele celor drepti (imparati, patriarhi, sihastri, calugari, mucenici si mucenite) si neamurile pacatosilor, in costume pitoresti (evrei, turci, tatari, „arapi” si tigani), indreptandu-se spre scaunul judecatii.

Urmatorul obiectiv pe lista noastra a fost situl monarhic Barsana, alta capodopera a bisericilor de lemn din regiune. Cadrul idilic in care se regaseste situl te indeamna sa-ti petreci intreaga zi acolo, dar fiind in criza de timp am vizitat situl iar apoi am pornit spre Sighetul Marmatiei pentru a vizita Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, despre care am scris un articol separat desi impresiile si sentimentul cu care am plecat de acolo nu se pot descrie in cuvinte. ( vezi articolul aici).

Cu pasi grabiti ne-am indreptat si catre ultimele obiective incluse in lista noastra, Cimitirul Vesel de la Sapanta si Manastirea Sapanta-Peri, care poseda o controversata istorie fiind totodata ceea mai inalta biserica de lemn din lume, intrata in Cartea Recordurilor si inscrisa in Patrimoniul UNESCO. Ideea cimitirului vesel a pornit de la Stan Ioan Patras, un om al locului care s-a inspirat din cultura dacica si a decis sa ironizeze moartea care aduce tristete si lacrimi, inclocuind sumbrul funerar cu veselie si culoare.

Maramuresul ramane cu siguranta regiunea mea de suflet din Romania, regiune in care ma voi intoarce cu drag cu fiecare ocazie!

Daca va placut articolul puteti citi si IMPRESII DIN MARAMURES – PARTEA 2 – CASA IONELA PETREUS DIN POIENILE IZEI – O GAZDA MINUNATA precum si IMPRESII DE LA SIGHETU MARMATIEI – MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI SI REZISTENTEI, O LECTIE DE ISTORIE CE NU O INVATAM LA SCOALA

 

 

Pin It on Pinterest

Share This

Share this post with your friends!